Cu cãruţa la drum lung :)

Astã varã povesteam despre cât de extraordinarã poate fi o escapadã cãlare pe un Harley. Am antagonizat anotimpul, trebuia sã antagonizãm şi experienţa. In locul temperaturilor foarte pozitive şi Mãrii Mediterane am ales coduri galbene de ninsoare respectiv Munţii Balcani, am schimbat costumele de piele pe costume de zãpadã şi ne-am ceruit plãcile. Aici am întâmpinat probleme: oricât de mult ne-ar plãcea sã facem cãlãtoria asta într-un bolid cu tracţiune spate si sute de cai, nu ne-ar fi încãput bagajele. Aşa cã am fãcut singurul lucru rezonabil: am închiriat o dubiţã 8+1 cu ampatament lung (Volkswagen Transporter) şi am cãrat cãţel, purcel, plãci, mâncare, colegi, cadavre şi altele..

 

Textul ãsta nu se vrea un test-drive, ci o rugãminte la adresa cititorilor de a trãi experienţa asta la un moment dat: aduni 9 bãlãlãi cu gândul la bãuturã şi desfrâu, sacrifici unul (şoferul), adaugi un sistem audio decent şi un drum de 600 de kilometri şi garantez cã te vei distra muuuult mai tare decât într-un supercar. Dacã ai puterea de a convinge vreo 2 sã se abţinã de la alcool, poţi avea pretenţia de a bate întreaga Europã într-o singurã tragere. Pentru o Bulgarie însã este suficient un singur mohican.

 

Pleacã de la prezumpţia cã vei merge cam la fel de rapid pe cât merge un autocar, iar aşteptãrile îţi vor fi depãşite. Dacã ai impresia cã vei circula asemeni unui hatchback, vei fi profund dezamãgit. Nu, un drum de 600 de kilometri este acoperit în aproximativ 10 ore, cu tot cu pauze de tufiş sau ţigarã; depãşirile sunt extrem de rare pentru cã motorul de 1,9 litri turbo diesel (105 cai putere) refuzã orice vitezã mai mare de 90 km/h, serpentinele te vor face şef de coloanã, iar preţul motorinei împãrţit între toţi cãlãtorii ţi se va pãrea infim pentru distanţa parcursã.

Chiar dacã nu ai parte de vitezã, ai parte de confort: pasagerii tãi sunt fericiţi cã au unde sã se întindã şi nu stau cu genţi în braţe, tu ca şofer ai comenzi foarte asemãnãtoare unei maşini normale, singurul inconvenient fiind acela al gabaritului. E adevãrat, încapi în toate parcãrile subterane, dar cu ceva emoţii la limitatorul de înãlţime; strãzile înguste din oraşe te vor face sã îţi doreşti oglinzi mai mari şi sã te miri din ce in ce mai tare de talentul automobilistic de fiecare datã când izbândeşti fãrã sã atingi nimic.

 

Dupã ce ţi-ai asumat dimensiunile generoase, restul şofatului este simplu, rãmân râsetele, bancurile, Horia Brenciu în difuzoare, urmat bineînţeles de Rammstein sau Prodigy, garnisit cu puţin Tiesto, ca toatã lumea sã fie fericitã. Te bucuri de prioritate de masã, te bucuri de lena vameşilor care nu vor controla o duba plinã ochi de bagaje, te bucuri de poziţia înaltã la volan şi te bucuri mai ales de fiecare pantã pe care o cobori cu viteze astronomice de 140 km/h pe liber.

 

Nu are sens sã vã spun cã duba avea aer condiţionat… avea. Dar are sens sã vã spun cã puteai controla separat temperatura pentru locurile din spate, aşa cã beţivanii s-au putut trezi la realitate la temperaturi joase, în timp ce şoferul s-a lãfãit în cãldurã. Are sens sã vã spun cã duba era dotatã cu sistem ESP pentru cã am simţit pentru prima datã ce înseamnã un vânt puternic lateral, dar nu are sens sã vã spun despre ştergãtprul spate pentru cã orcum luneta nu se vedea de maldãrul imens de bagaje.

 

Concluzia acestei mediocre scrieri este urmãtoarea: dacã vã permiteţi, lãsaţi maşinile personale acasã, închiriaţi o dubiţã şi plecaţi… nu conteazã unde, adunaţi-vã prietenii şi destinaţia va urma de la sine. Dupã mai mult de 70 de maşini testate, vã promit cã nu am gãsit experineţã mai amuzantã în spatele volanului decât asta.

 

Galerie Foto Volkswagen Transporter