Peugeot 308 – Leul, compromisul si luminozitatea

Cum poţi scrie ceva interesant despre o maşinã construitã sã multumeascã pe toatã lumea? Prin definiţie, orice producãtor îşi dezvoltã modelul de mijloc în aşa fel încât oricine sã gãseascã ceva bun, dar pentru cã urmãresc acest lucru, inevitabil rezultatul final este şi foarte plictisitor. Pentru prima datã am decis sã facem un material din douã perspective.
Prima, cea care se referã la motor, transmisie şi ţinuta de drum poate fi rezumatã la „bunã, fãrã surprize”.  Propulsorul de 1.6 litri diesel ce oferã 112 cai putere nu întâmpinã probleme la a deplasa cei 4.2 metri ai automobilului; roţile motrice sunt cele de pe puntea faţã, astfel comportamentul la limitã va fi uşor de intuit. Totuşi, nu cred cã mulţi cumpãrãtori ai 308-ului vor ajunge în punctul în care sã depãşeascã aderenţa, nici mãcar în condiţii de carosabil umed pentru cã toate sistemele de siguranţã vegheazã în permanenţã.

Cutia manualã cu 6 rapoarte este „moale” şi are cursã lungã, mai degrabã orientatã cãtre “domol” decât cãtre sportivitate. Suspensiile sunt ceva mai rigide decât te-ai aştepta, dar niciodatã nu am simţit vreo lipsã de confort, amortizoarele îşi fac treaba foarte bine. Nu ai ce reproşa acestui tren de rulare… cum din pãcate nu ai nimic de remarcat.  Aşa cum era de aşteptat, nici consumul nu pãrãseşte zona autovehiculelor de familie, noi am obţinut o medie de 6.5 litri la 100 de km, cu menţiunea cã mare parte din distanţa parcursã a fost pe drumuri virajate, în ture înalte.



A doua parte din acest minunat articol a fost scrisã de eternul nostru pasager profesionist, Gabi. Din moment ce automobilul este conceput pentru familii, deci pentru Ceilalţi , mi s-a pãrut foarte relevantã pãrerea unui astfel de ins. Savuraţi:
Mă apropii grăbit de ceea ce, de la distanța, se vede ca o mare pată roșie pe orizontul iernatic. Coama leului e stacojie. Francezii numesc acest lucru pufăind „rouge babylone” .Ok, îmi place cum e integrată în design-ul exterior.Oare la volan mă întâmpinã o soferița cu aceeași nuanță pe buze? ” Bonjour !”
Nu mă așteptam să fiu impresionat de la prima vedere, mai ales după ce observ că felina alearga pe niște jante din aliaj de 17 inch, “Melbourne”. Nu-i rău deloc. Vreau să văd mai mult și o încercuiesc. Tonul agresiv din față mă trimite cu gândul la sutele de kilometrii aspirate prin grila uriașă. Dinamicul e la el acasă aici. Dar ajung în spate și sunt abandonat de liniile frumoase ce caracterizează botul”. Agresivitatea farurilor nu e compensată de haion care, turtit cum e, nu îmi inspiră și nu mă încântă cu nimic. Ornamentele cromate par în plus. Ce s-a întâmplat aici?

Totuşi,  înca arată bine.

Apuc  manerul ușii pasagerului din față dreapta și deschid ușa larg. Revin deja la sentimente mai bune. Mă arunc în scaun și sunt îmbrățișat de tot confortul pe care leul îl are de oferit. Și nu e puțin. Modelul nostru a beneficiat de tapițeria din stofă „Irazu Grege”. La nivelele de echipare superioară se poate opta pentru scaune parțial acoperite din piele, lucru pe care îl cred însă inutil. Le prefer separat, fie piele, fie stofă. Iar stofa de la interiorul modelului testat de noi mă atrage. E  moale și primitoare la atingere, iar materialul vine cu o căldură inerentă pe care pielea nu o poate înlocui. Personal cred că nu se pierde nimic din confort dacă se opteaza pentru tipul acesta de tapițerie.



Scaunele  sunt încăpătoare și pentru cei mai corpolenți dintre noi și se pot regla pe înalțime lucru pe care sunt sigur că mulți îl vor aprecia, la fel cum vor aprecia și opțiunea de reglaj lombar destinată în special celor care uită să mai coboare din mașină. Deși nu face parte din dotările standard încălzirea în scaune este o binecuvântare la care aspir la fiecare mașină mai ales in zilele reci ale iernii, când am testat 308-ul. Își justifică  banii pentru cei mai aventurieri dintre noi care vor să simtă vântul în plete și la 0 grade.

Bordul mașinii păstrează multe dintre caracteristicile cu care peugeot și-a obișnuit clienții în ultima decadă inclusiv iluzia de spațiu pe care o dă prin dimensiunile sale și linia parbrizului. Dar aduce și o seamă de elemente noi care își fac clar simțită prezența(poate de la atâtea materiale lucioase). Volanul reglabil pe toate direcțiile pare ușor butucănos, supradimensionat,  iar în combinație cu reglajul scaunului, orice șofer peste 1,85 în poziție confortabilă de condus va întâmpina probleme în a ajunge la consola centrală. Dezavantaj, însă, minor având în vedere  butoanele de control comprehensive de pe axul volanului,  suficiente cât să nu deranjeze dar nici să impresioneze. O caracteristică interesanta a mașinii, care m-a surprins plăcut este opțiunea de a conecta telefonul mobil prin bluetooth scăpând astfel de cabluri. Mi-ar fi plăcut ca la apelurile preluate în timpul condusului să îmi afișeze pe ecran și numărul sau identitatea apelantului.

Plasticele folosite la design-ul bordului și consolei oferă o ambianță mai mult decât plăcută și chiar se înscriu în curentul de lux accesibil pe care îl promoveaza  Peugeot  cu 308; îți dă senzația că deși prețul este mic raportat la clasă, nu iei un produs ieftin. Plasticul mai dur și chinezesc se află doar la linia parbrizului, tăcut și discret, dar vizual încă acolo.

Mașina este din cale afară de spațioasă atât în față cât și în spate astfel încât 4 persoane pot calatori într-un confort deosebit. Contribuie foarte mult la acest lucru – și  ajungem astfel la opțiunea mea preferată – plafonul vitrat care se întinde cu puțin dincolo de bancheta din spate. Este magnific! Mi-a dat aproape aceeași senzație de deschidere ca o decapotabilă. Orice hibe ar avea interiorul, sunt complet spălate de luminozitatea care te scaldă odată intrat în mașină îndepărtând sentimentul că te afli într-o cutie de metal. Di-vin! Merită din plin cei 645 euro, și spun cu cea mai mare sinceritate că dacă este o opțiune pe care vrei neapărat să o ai, aceasta este.  De asemenea contribuie și la vizibilitatea sporită, ceea ce mărește plăcerea de a conduce pentru că relaxează atât șoferul cât și pasagerii.

Pe parcursul testului, într-una dintre numeroasele pauze de cafea și explorat,  am deschis capota pentru a vedea ce se află sub.  Mi-aș fi dorit aici un braț telescopic și nu  bara de fier omniprezentă în istoria demult apusă a automobilelor. Și lucrul ăsta m-a pus pe gânduri. La fiecare pas al leului, echipa de design a redus din costuri acolo unde au considerat că se simte mai puțin, și cred cu tărie că au sporit unele detalii cu mult succes pentru a compensa. Se vede munca și faptul că deciziile acestei echipe au fost atent cântărite.

 Dar totusi, se vede. Și asta e problema. Vreau ca atunci când stau într-o mașină să fiu măcar păcalit că nu există compromisuri însã ele există și te privesc din fiecare colț. Iubesc marca de acceea cred (și sper) că nu sunt singurul, că deși calea spre luxul accesibil promis de Peugeot odată cu 308, este compromisul, acest lucru nu știrbește din farmecul propriu al modelului.
Aici se încheie letopiseţul aşternut de Gabi. Tot ce rãmâne sã adaug eu este preţul de achiziţie al automobilului: 17.730 de Euro în varianta de mijloc „Active”, automobilul testat de noi ajungând la 20.500 de Euro.





Comments

  1. […] testat vechiul model 308 atât în varianta hatch, cât şi în varianta cabrio, ambele exemplare bucurându-se şi bucurându-te cu un desen […]