Test Drive – Nissan Qashqai+2

Inainte sa avem de a face cu burniţã, coduri galbene de zãpezi, autoritãţi nepregãtite şi alte astfel de probleme cotidiene legate de “iadul alb”, am prins un weekend cu soare, iarbã, temperaturi pe plus şi o maşinã numai bunã de o excursie care sã cuprindã şi ceva macadam: Nissan Qashqai. Pentru cã fotograful Niki a insistat cã trebuie sã meargã neapãrat cu cat mai puţin confort cu putinţã, am apelat la modelul +2, astfel ultimul rând de banchete a fost ocupat de artist şi al sãu echipament. Am parcurs vreo 500 de kilometri şi asta am dedus…

Cu toate cã tocmai s-a lansat noul reprezentant cu acelaşi nume imposibil de pronunţat, chiar şi cel pe care l-am testat noi se aflã încã pe stoc şi nu aratã neapãrat bãtrân. Da, prima încarnare arãta destul de dubios, însã cu trecerea anilor inginerii/designerii au adãugat riduri noi, le-au şters pe altele, au crescut ampatamentul şi înãlţimea maşinii iar acum, pe final de viaţã, maşina aratã chiar bine. Nu are sens sã descriu linii şi forme, totul unitar în culoarea albã şi oglinzi negru lucios face faţã fãrã probleme concurenţilor precum Tiguan sau Outlander.

Motorul ce a însufleţit excursia este unul turbo-diesel de 1,6 litri ce dezvoltã 130 de cai putere şi un cuplu suficient cât sã nu fie necesare retrogradãrile în cazul în care vrei sã depãşeşti. Cutia este una manuala în 6 trepte iar tracţiunea este reglabilã: fie pe roţile faţã, fie auto (intrã şi spatele când e cazul), fie 4X4 permannt prin intermediul unui diferenţial central electronic. Nu prea ai ce sã reproşezi combinaţiei mai sus descrise: propulsorul este destul de atletic încât sã te bucuri de maşinã, dar în acelaşi timp este foarte foarte economic, noi am înregistrat un consum mediu de 6 litri la sutã prin toate mediile posibile, inclusiv puţin off-road unde am mers doar cu treapta 1, arareori a 2-a.

La capitolul dinamicã Nissan-ul vine cu o surprizã, anume se comportã exact ca un hatchback: ai tot timpul impresia cã maşina este mai micã decât în realitate, virajele sunt foarte bine negociate. De acord, apare un tangaj al caroseriei, dar nimic din ce nu ai întâlni pe un Clio de exemplu, iar la limitã, pe asfalt, indiferent de tracţiune, maşina subvireazã. Altfel spus, pânã la limitã automobilul este uşor de condus şi pe alocuri neplictisitor, în timp ce dincolo de limitã capãtã cel mai benign comportament posibil: poţi ieşi lejer din subvirare prin simpla eliberare a pedalei de acceleraţie, totul revenind foarte repede la normal.

Pe teren accidentat beneficiezi de o gardã la sol bunicicã, dar nu te gândi cã vei ataca munţii, maşina are unghiurile de atac şi degajare prea mici pentru aventuri adevãrate (în românã: dai cu burta de pãmânt la orice ambiţie prosteascã). Protecţiile de plastic ce acoperã maşina de jur împrejur te asigurã cã nu vei zgâria vopseaua cu vreo pãpãdie, dar roţile de 18 ţoli au clar altã menire, nu abordarea grohotişului. Limita e atinsã rapid: imediat ce ajungi cu maşina pe 3 roţi (sau 2…) lipsa diferenţialelor blocabile pe punţi înseamnã cã vei atârna cu roţile învârtindu-se în gol. O altã surprizã de la Nissan: imediat ce ne-am ridicat pe ceva munte şi am flectat şasiul, acesta a fost atât de maleabil cã nu ne-a mai permis sã deschidem portbagajul (?!?).

Chiar dacã nu e un as în mirişte, niponul impresionazã prin dotãri. Pânã şi modelul de bazã primeşte o grãmadã de jucãrii, însã în varianta de echipare “360” pe care am testat-o chiar nu-ţi lipseşte nimic. O simplã enumerare îmi va da dreptate: climã pe 2 zone, tapiţerie mixtã piele şi textil, piele pe volan, schimbãtor şi frânã de mânã, senzori de ploaie şi luminã, sistem audio compatibil cu orice AUX, USB, Bluetooth, sistem de navigaţie, pilot automat, oglinzi electrice şi încãlzite sau faruri de ceaţã. Un sistem pe care îl regãsim pentru prima datã pe un model din aceastã clasã: camere pe 360 de grade care îţi oferã o imagine compusã ca şi cum te-ai afla pe plafonul maşinii. E o dotare excepţionalã la parcãri sau în teren accidentat. Adevãrat, grafica sistemului nu face furori  iar materialele de la interior puteau fi mai bune, dar per total plãteşti un preţ corect pentru ceea ce primeşti.

Concluzia noastrã se aratã în felul urmãtor: dacã ai nevoie de un hatchback ceva mai mare, ceva mai încãpãtor, cu o gardã la sol care sã-ţi permitã sã ieşi din când în când pe teren neasfaltat, care sã dispunã de opţiunea de a-ţi maltrata fotograful pe 2 scaune minuscule în portbagaj şi în care sã nu duci lipsã de nicio dotare esenţialã precum şi de câteva mofturi, Nissan Qashqai+2 este modelul cel mai cinstit pus pe piaţã, preţul unui exemplar plecând de la 19.990 de euro, varianta testatã de noi costând 29.940 de euro. Sfatul nostru este sã cereţi un discount substanţial din moment ce actualul exemplar e la capãt de drum, se prea poate sã obţineţi preţuri bombã.

 

Galerie foto Nissan Qashqai+2

Aparatura foto oferită de yellow store