Test drive – Skoda Octavia 3

Skoda Romania a decis cã cea mai bunã metodã de a lansa o maşinã este nu tradiţionala prezentare de presã cu sucuri şi pişcoturi, ci surprinzãtor, au luat un numãr de maşini şi le-au dat jurnaliştilor timp de 3 zile. Cu alte cuvinte am avut la dispoziţie 600 de kilometri sã ne dãm seama dacã ne place sau nu cel mai nou membru al familiei, Octavia 3. Weekendul destinat acestei experienţe s-a mulat perfect pe deschiderea campionatului naţional de raliu cu prima etapã TESS Rally Brasov. Evident, am decis sã mergem şi noi, parcurgând mare parte din traseul destinat chiar probelor speciale, Skoda devenind un fel de a doua casã, am ajuns sã petrecem mai mult de 40 de ore în automobil.
Am plecat din Bucureşti cu un model Elegance (vârf de gamã) echipat cu motorul diesel de 1600 de centimetri cubi cuplat la o cutie manualã în 5 trepte, totul intr-o frumoasã hainã Roşu Brunello. Nu am avut timp sã admirãm maşina pe afarã, ne-am grãbit sã prindem prima specialã pe drumul Poienii, aşa cã primele impresii au venit din interior… şi au fost bune!
 Bordul nu mai este fabricat din plastice terne, ci din materiale soft-touch; deşi pãstreazã forma tradiţionalã, asta nu este neapãrat un lucru rãu, ci înseamnã doar cã toate comenzile se aflã acolo unde te-ai aştepta sã fie. Acum consola centralã este dominatã de un ecran senzitiv cu ajutorul cãruia poţi regla majoritatea funcţiilor maşinii precum şi interacţiona cu sistemul audio sau navigaţia. Mai mult, modelul testat dispunea de magazie de cd-uri în torpedou dotat şi cu card reader, dar şi conexiune AUX sau Bluetooth. Am fost impresionaţi de calitatea materialelor la nivelul postului de conducere, de constanţa forţei necesare apãsãrii orcãrui buton precum şi de claritatea instrumentarului.
In ceea ce priveşte confortul interior, din nou trebuie menţionate materialele de o calitate superioarã (exemple fiind tapiţeria scaunelor sau stofa folositã pentru a “cãptuşi” tavanul). Clima cu reglaj separat pe 2 zone, scaunele încãlzite şi priza de 230V sunt opţionale pe care vi le recomandãm pentru ca noua Octavia sã devinã cu adevãrat un devorator de kilometri. Nici confortul auditiv nu lasã de dorit, ci dimpotrivã, este una dintre cele mai silenţioase maşini pe care le-am testat. Cel mai evident rãmâne însã spaţiul interior: poţi sta lejer picior peste picior pe bancheta din spate, în spatele unui pasager care stã de asemeni picior peste picior (sau a unui şofer de 2 metri înãlţime); spaţiul este la nivel de Superb!  Pânã acum, ne-am convins cã Skoda a ridicat nivelul mult peste generaţia precedentã relativ la aspectul interiorului.
La Braşov am reuşit pentru prima datã sã admirãm exteriorul şi ţin sã spun cã Octavia 3 aratã aproape identic cu Passat. Pentru cã am vrut sã ne convingem, am împrumutat un VW (un vechi prieten prezent în testele de pe site), doar doar ne-om lãmuri. Dar… nu am fãcut decât sã ne convingem şi mai tare de relaţia de rudenie foarte apropiatã dintre cele douã: de la Blocurile optice, plasarea farurilor de ceaţã, forma grilei, forma oglinzilor, linia profilului, cam toate seamãnã parcã prea mult. Spatele diferã foarte puţin din pricina faptului cã ceha vine doar sub formã de hatchback în timp ce nemţoaica doar ca limuzinã. Ok, Skoda copiazã linia unui model de succes, dar este ãsta un dezavantaj? Aş crede mai repede cã VW va avea de suferit de pe urma acestei siluete relativ comune.
Am spus mai sus cã Octavia vine sub formã de hatch, hatch care ascunde pur şi simplu cel mai mare portbagaj din clasã, cu un volum de 590 de litri respectiv 1580 de litri cu banchetele rabatate. Chiar şi cu toate bagajele şi echipamentele noastre, spaţiul este din categoria cavernelor. Totuşi, chiar şi cu acest masiv ghiozdan, maşina reuşeşte sã rãmânã elegantã, singurul detaliu care trãdeazã forma caroseriei fiind ştergãtorul lunetei (opţional).
Aşa cum am spus mai sus, maşina a fost echipatã cu motorul 1.6 diesel, un propulsor extrem de rafinat, care dotat cu sistemul start-stop a reuşit un consum mediu de 5.5 litri la 100 de kilometri parcurşi. Consumul a crescut doar pe o porţiune de drum pe care a trebuit sã mergem în regim de iarnã aprigã, în treptele 1 şi 2, dar nu ne-am speriat cã am rãmâne fãrã combustibil, chiar dacã ar fi trebuit sã stãm pe loc cu motorul pornit o noapte în zãpadã. Deşi se descurcã excelent în regim de croazierã, imediat ce încerci sã scoţi ceva performanţã din el, motorul îşi aratã limitele (poate şi datoritã masei de peste1.5 tone a maşinii). Pe secvenţele de drum în rampã cu ceva viraje, Octavia 1.6 diesel este submotorizatã. Trebuie subliniat totuşi cã nu te va lãsa în drum, nici pe departe, dar vei ajunge 5-10 minute mai târziu. Cutia manualã cu 5 trepte este exactã, etajatã foarte lung (treapta a 2-a poate susţine o vitezã de aproape 100 km/h) dar parcã puţin prea rigidã: am simţit un oarecare disconfort la retrogradãri, dar se poate sã se fi datorat faptului cã maşina avea doar 1300 de kilometri parcurşi, un rodaj practic inexistent. Nu în ultimul rând, pe autostradã am simţit lipsa treptei a 6-a, consumul la 130 km/h fiind de 6.7 litri la 100 km.
Din punctul de vedere al dinamicii, Octavia nu dezamãgeşte, dar nici nu impresioneazã. Direcţia servoasistatã electronic nu transmite mai nimic şoferului, trebuie mai mult sã ghiceşti unde sunt îndreptate roţile, pedalierul este uşor în comenzi iar suspensia este clar destinatã condusului confortabil, nu sportiv. La limitã (unde vei ajunge foarte rar datoritã faptului cã maşina nu te îmbie sã mergi agresiv), automobilul subvireazã previzibil iar cu toate sistemele de siguranţã active, nu vei reuşi sã o faci sã joace în niciun fel.
Din punctul de vedere al dotãrilor care ne-au fãcut viaţa mai uşoarã au fost prezente: farurile adaptive cu Xenon (extrem de utile pe tronsonul Cheia – Sãcele la ora 23 pe zãpadã) ce dispuneau de activarea automatã a fazei lungi, proiectoarele de ceaţã cu funcţie de lumini de viraj, încãlzirea în scaune (menţionatã şi mai sus) precum şi pilotul automat. Maşina a fost dotatã şi cu sistemul de parcare automatã care s­-a dovedit eficient pe strãduţele strâmte din Scheii Braşovului, unde a reuşit o parcare lateralã într-un spaţiu cu 40 de cm mai mare decât maşina. Nici sistemul audio nu a fost rau, dar de departe dotarea esenţialã, definitorie pentru Octavia nu este o dotare în sine, ci spaţiul pentru pasageri.

Preţul modelului testat de noi a fost puţin peste 25.000 euro, dar gama porneşte de la 14.256 euro pentru modelul de bazã cu motorul 1.2 turbinat si supraalimentat pe benzinã. Comparând Octavia cu Passat din punctul de vedere al preţului de achiziţie, Skoda este în medie cu 3000 de euro mai ieftinã faţã de un VW dotat similar. Se justificã diferenţa asta de preţ? Ai ceva de pierdut dacã alegi Cehia? Cel mai probabil plãteşti în plus prestigiul mãrcii la VW. Totuşi, dupã ce m-am dat jos din Skoda şi m-am urcat în Passat, m-am simţit puţin mai rãsfãţat, puţin mai rafinat, puţin mai vestic. Nu pot sã pun mâna pe ceva concret şi sã justific lucrul ãsta, dar este o senzaţie care persistã şi dupã câteva sãptãmâni de la test. Din nou, colegul meu Irinel îmi transmite cã sunt pãrtinitor, cã trebuie sã fii nebun sã-ţi mai cumperi teutonul… oare? 

Comments

  1. […] un an şi ceva am mers pentru prima datã cu noua Skoda Octavia şi am spus atunci cã nu înţelegem de ce şi-ar mai cumpãra cinva un VW Passat. Sãptãmâna […]