Test Drive – Volvo XC60

Voi presupune de dragul acestui test cã tu, dragul nostru cititor eşti sau vrei sã devii la un moment dat unul dintre acei oameni care stau la periferie, intr-o casã cu un etaj şi trei dormitoare, ai un partener la fel de frumos şi capabil social şi financiar, iar zgomotul ambiental este suplimentat de vocile “cristaline” a vreo 2-3 copii. Ajuns la acest nivel, ai nevoi de o maşinã care sã te aducã în oraş zi de zi, care sã-ţi permitã o excursie de weekend, sã-ţi protejeze familia de alti participanţi la trafic, iar atunci când pleci la ski pe Valea Prahovei sã nu rãmâi impotmolit. Ar mai fi o treabã, nu vrei sã fii asociat cu “acea clientelã” a mãrcilor nemţeşti, renumitã pentru ceafa bine proporţionatã. Soluţia vine în forma discretului Volvo XC-60.

 

Dacã am scris mai sus discret, asta nu înseamnã în niciun fel urât sau plictisitor. Nu, Volvo reuşeşte sã fie o prezenţã impunãtoare fãrã a deveni înfiorãtor. Poate cea mai bunã comparaţie este chiar cu familia regalã a ţãrii de provenienţã, Suedia. Nu prea ştii mai nimic despre ei, dar nu cred cã nu te-ai purta în acord cu toate tradiţiile şi protocoalele existente dacã ţi-ar veni într-o duminicã la masã. Din toate unghiurile, maşina aratã închegat, cu proporţii echilibrate şi linii distinctive (nu vei confunda vreodatã acest model cu vreun bavarez). Personal, mi-a lãsat impresia de lejeritate, de capabilitate (chiar dacã nu pare, e mai înalt decât un X3 sau Q5) şi de bun simţ. Da, ne plac roţile de 19 ţoli!

 

Noi ne-am bucurat timp de 3 zile de un XC-60 în dotarea de top SUMMUM echipat cu un propulsor D5 turbo diesel de 2,4 litri împãrţiţi în 5 cilindri ce dezvoltã 215 cai putere şi un cuplu motor de 440 Nm, ambele transmise cãtre şosea prin intermediul unei cutii automate cu 6 rapoarte. Tracţiunea este asiguratã în mod permanent pe toate cele 4 roţi graţie unui sistem de distribuţie vectorialã a puterii (câteva diferenţiale construite de nişte ingineri inteligenţi rãu!). Motorul în sine este potent, adaptat perfect masei automobilului, oferã cuplu încã de jos în turaţii ceea ce înseamnã cã te poţi bucura de un stil de rulare relaxat. Sincer, singurele 2 lucruri pe care le poţi reproşa la acest capitol sunt zgomotul, motorul nefiind cel mai rafinat de pe piaţã, iar al doilea fiind consumul ceva mai mare decât cel al concurenţei cu o medie de 8 litri la 100. Totuşi, ideea de bun simţ este în continuare cea care rãmâne adânc întipãritã pe scoarţã.

Cutia de viteze ştie sã schimbe relaxat, imperceptibil, fãrã smucituri dacã asta e tot ce doreşti. Dacã vrei sã profiţi de cei 215 cai, rapoartele se vor schimba foarte rapid, dar la fel de lin. Altfel zis, rulezi rapid, dar nu sportiv, iar ãsta e un lucru bun, padelele la volan şi cutiile sport sunt doar o fiţã pe acest segment.

 

La drum pot sã spun cu mâna pe zona precardiacã faptul cã maşina asta este una dintre cele mai confortabile cu care am mers pânã acum. Cu excepţia zgomotului produs de motor (care apare DOAR la aceleraţii puternice), nu existã niciun element perturbator din exterior. Automobilul se aşeazã exemplar la drum întins, iar atunci când vei întâlni ceva viraje acel sistem de distribuţie vectorialã a puterii între roţi te va ţine mereu pe trasa idealã (pe bune, chiar şi când vei fi depãşit ceea ce credeai a fi limitele maşinii). Pânã şi cu toate sistemele de siguranţã oprite, maşina asta nu face altceva mai extrem decât a se neutraliza. Oricât de frustrat ar fi adolescentul din mine, nu am cum sã ignor acest comportament mult mai relevant în lumea realã decât orice supravirare.

Am crezut cã siguranţa trebuie sã însemne automat şi lipsa amuzamentului, lucru perfect adevãrat pânã la pãrãsirea asfaltului. Dacã apuci pe vreo cãrare sau potecã, zâmbetul îţi va apãrea rapid pe faţã, XC-60 ştie mult mai multe lucruri în off-road decât te-ai aştepta, iar simultan cu grohotişul apare şi posibilitatea unor derapaje controlate (într-un Volvo!). Cu alte cuvinte, suedezii te lasã sã te joci, dar nu în trafic.

 

Trebuie sã vã spun ceva despre dotãri, dar în locul clasicelor clime şi scaune din piele pe care acest automobil le bifeazã, vreau sã vã spun cã existã milioane de sisteme de siguranţã: de la ABS şi ESP, la controlul tracţiunii, la controlul distribuţiei de franare, la franare automatã pentru evitarea unui accident iminet sau controlul avansat al funcţiilor autovehicolului în caz de rãsturnare iminentã. La interior gãseşti mai multe perne de aer decât într-un magazin IKEA, iar senzorii de luminã, ploaie, parcare, tuneluri sau unghiuri moarte te vor ţine cocoloşit în cuibul tãu de linişte.

Meritã amintit pilotul automat cu funcţie radar capabil sã controleze atât viteza cât şi distanţa pânã la maşina din faţa ta, funcţionând de la viteza de autostradã germanã pânã la oprire completã sau situaţii de ambuteiaj. Simpla apãsare a unui buton de pe volan va face ca radarul sã preia din nou frâiele, iar singura ta grijã va fi cea a direcţiei. Meritã de asemeni amintit ambientul interior, considerat de unii învechit, de noi dezarmant de simplu şi prin asta extraordinar. Vrei navigatie, ai un buton, vrei radio, ai un buton, vrei climã, ghici ce, uite un buton! Totul e foarte simplu de utilizat, fãrã meniuri şi para-meniuri auxiliare cu 15 submeniuri.

 

Pasagerii tãi se vor bucura de spaţiul generos, de cele mai moi scaune din segment, de luminozitate, de materiale de calitate, de un sistem audio performat, în timp ce tu vei fi navigat cu uşurinţã, avertizat de orice pericol din timp, iar portbagajul îţi va înghiţi toate bagajele adiacente unei familii tinere şi care sporeşte natalitatea ţãrii. Preţul de bazã al unui Volvo XC-60 este de 33.608 euro în versiunea motorizatã cu un diesel D3 de 2 litri şi ajunge la 49.000 de euro în versiunea testatã de noi, echipatã complet. Chiar dacã mã repet, aceastã maşinã este alegerea de bun simţ din segmentul ei, niciunul dintre concurenţi neavând acelaşi aer subtil superior. Volvo XC-60 este monarhul pe care poporul îl iubeşte.

Galerie foto Volvo XC60

Echipament foto: YELLOW STORE